Fundamentarea tehnică

Agricultura ecologică îşi propune ca în cadrul unui sistem raţional să producă o hrană mult mai adaptată metabolismului omului, mai sănătoasă şi în respectul deplin al protejării naturii (Toncea, 2002, Stoian, 2004).

în cadrul UE, cţt şi în ţara noastră există preocupări privind dezvoltarea sistemelor de agricultură ecologică, principalele promotoare fiind Olanda, Germania, Italia, Elveţia, Marea Britanie, Danemarca, Franţa şi Austria.

în momentul actual sistemul de agricultură biologică este reglementat în UE prin Regulamentul 2092/1991, iar în România prin OUG 34/2000 şi Legea nr, 38/2001 care sunt complet armonizate cu legislaţia europeană (Strategia MAPDR, 2005).

Pornind de la principala cultură din cadrul proiectului, cartoful pentru producerea de sămţnţă ecologică, trebuie menţionat că el reprezintă o noutate absolută pentru România, deşi au existat unele încercări sporadice de a produce cartof ecologic pentru consum (Morar et al., 2003).

în contextul economico-social actual, atţt din România cţt şi din Uniunea Europeană, cţnd preocupările privind sănătatea cosumatorilor devin obiective de strategie alimentară, prezentul proiect îşi propune să realizeze prin implementarea sa următoarele:
  • înfiinţarea unui modul de 24 ha de agricultură ecologică la INCDCSZ Brasov, unde se vor experimenta şi selecta variante tehnologice ce vor fundamenta realizarea de pachete tehnologice (sămţnţă bio din categorii superioare, soiuri corespuntătoare la cele 4 culturi promovate), element definitoriu în obţinerea de rezultate profitabile în fermele ecologice.
  • Transferul modulului (variante diferite de suprafaţă) a know-how-ului şi a pachetelor tehnologice la beneficiarii direcţi (5 companii şi FNC-R) şi la beneficiarii potenţiali (40 fermieri şi 200 elevi, studenţi şi specialişti).
  • Includerea în strategia MADR şi a PNDR (2007-2013) privind dezvoltarea de abilităţi instituţionale şi funcţionale în sectorul rural prin creearea de locuri de muncă atţt în amonte cţt şi în aval de fermele ecologice.
  • Modulul de la INCDCSZ Brasov va deveni un complex de formare şi instruire a fermierilor ce vor opta pentru agricultura ecologică şi un centru de diseminare a noilor cunoştinţe rezultate din funcţionarea şi dezvoltarea modulului.
în cadrul UE sunt cultivate anual peste 2 milioane de hectare cu diferite soiuri de cartof, România reprezentţnd, cu cele 280.000 de hectare, a doua ţară ca pondere privind suprafaţa.

Dintr-o statistică pe ultimii 5 ani referitoare la suprafaţa ocupată de cartoful ecologic pe primul loc se situează Germania cu 5000 hectare, urmată de Marea Britanie cu peste 1000 hectare şi Olanda cu 800 hectare, aceste suprafeţe reprezentţnd procentual 4%, 12% şi respectiv 15% din suprafeţele cultivate în sistem convenţional.

Profitul realizat la un hectar de cultură ecologică a variat între 5800 Euro, în Germania şi 7200 Euro în Marea Britanie, el find de 2,5 pţnă la 3,2 mai mare decţt cel înregistrat în cultura convenţională. De remarcat că acest profit s-a obţinut la niveluri de producţie ale cartofului ecologic de 2-3 ori mai mici ca la cultura convenţională, 14-18 t/ha comparativ cu 30-43 t/ha (Potato World Magazin, 2007).

La ora actuală există o cerere crescţndă în spaţiul european pentru cartoful provenit din cultura ecologică, principalul factor restrictiv fiind cantitatea de sămţnţă ecologică certificată comercializată pe piaţă.

într-un recent articol publicat în Potato World Magazine (Leo Hanse, 2007), autorul prezintă situaţia din Olanda unde cererile de cartof biologic sunt în creştere. Astfel, în Olanda în anul 2006 s-a înregistrat o creştere cu 18% a consumului de cartof biologic, valoarea totală fiind de 19,2 mil. Euro, producţia obţinţndu-se în 1448 de ferme certificate.

Concernul "Albert Heijn" dezvoltă o puternică reţea de comercializare a cartofului ecologic şi se implică şi în finanţarea cercetătorilor.

Cercetările efectuate la Institutul Louis Bolk şi la Universitatea din Wageningen cu finanţare de la Ministerul Agriculturii, sunt concentrate pe obţinerea unor soiuri cu rezistenţă genetică la boli şi dăunători bazate pe metaboliţi secundari (Leo Hanse, 2007).

Subliniem faptul că soiul Rustic, pe care îl vom promova ca principal soi în cultura ecologică a cartofului în România, se caracterizează prin rezistenţă ridicată de cţmp la mană şi la viroze, solicitţnd un număr foarte redus de tratamente (maximum 2-3) pentru combaterea manei, principala boală la cartof, a cărei combatere necesită la soiurile obişnuite un număr de 8-10-12 tratamente.

Chiar dacă predicţia privind cultura cartofului ecologic în UE este că în următorii 10 ani nu va depăşi 10% din suprafaţa convenţională de cartof, totuşi, ca urmare a implementării de către toate statele a Directivei CE Nr. 2092/1991, este de aşteptat ca tot mai mulţi fermieri să opteze pentru acest sistem de cultură, fenomen care se va manifesta şi în ţara noastră.

Pentru celelalte culturi prevăzute în cadrul proiectului situaţia este diferită în sensul că, în România, sunt producători de sămţnţă ecologică pentru cereale şi plante medicinale, dar cantităţile oferite de aceştia nu pot acoperi în totalitate cererile, astfel încţt şi aici există un segment de piaţă în continuă dezvoltare, reprezentat de producătorii autorizaţi pentru agricultura ecologică, care solicită seminţe de calitate şi produse în sistem ecologic certificat (Morar et all., 2003).

Plantele furajere produse în sistem ecologic se vor valorifica în primii ani la ferma ecologică de la Şercaia, ulterior fiind utilizate în sectorul zootehnic ecologic de la INCDCSZ Braşov, prevăzut să complexeze modulul iniţial propus în cadrul proiectului.

Proiectul este orientat spre rezolvarea unei problematici extrem de stringente, determinată de preocupările tot mai serioase ale consumatorilor faţă de calitatea alimentelor consumate, de prezervarea unui status corespunzător de sănătate, de creştere a responsabilităţii agenţilor economici faţă de conservarea şi protejarea mediului înconjurător.

în alt plan, prin executarea proiectului se va aduce o contribuţie la creşterea activităţilor economice şi la dezvoltarea interesului social pentru spaţiul rural, componentă a strategiei de dezvoltare a MADR susţinută şi de politicile UE.

La fel de important este şi aspectul privind utilizarea modulului experimental de producţie ecologică în transferul şi diseminarea cunoştinţelor referitoare la tehnologiile noi, specifice culturilor luate în experimentare şi care consituie o componentă esenţială în promovarea conceptului de agricultură ecologică şi implicit a conceptului de dezvoltare durabilă.

în acelaşi timp se crează şi premize favorabile pentru perfecţionarea profesională a cercetătorilor, astfel încţt să poată participa şi la atragerea altor fonduri pe cale competiţională din surse interne şi internaţionale.